joi, 14 octombrie 2010

Toamna

Toamna,soarele incalzeste mai putin ,zilele sunt mai scurte,noptile sunt mai lungi si mai reci.
Frunzele copacilor se ingalbenesc si cad una cate una, verdele campului devine ruginiu,toate pasarile calatoare pleaca, si totul pare mai pustiu .In acest anotimp copiii merg la scoala.
Prin gradini, oamenii isi aduna legumele si le pun la pastrat pentru iarna.Prin vii se aud chiote de bucurie, la culesul strugurilor dulci si aromati.Prin livezi se culeg merele,perele,gutuile,nucile.
Gospodarii isi pregatesc terenurile pentru culturile din anul viitor.

Domnu Trandafir

Invatatorul meu este linistit, bun,inalt si bine legat. Ii scanteiau privirile cand povestea despre trecutul natiunii, ne mangaia cand trecea de la unul la altul, insuflandu-ne un respect nemarginit.
Zambind a bunatate,vrea sa ne invete multe lucruri, chiar daca uneori il mai facem sa se incrunte.
Il vad ca pe un boboc deschis. Nu mi-as dori sa fie dur cu noi, o sa incercam sa nu-l mai suparam deloc.

duminică, 3 octombrie 2010

Colectarea selectivă

Chiar dacă proiectul nostru , Viitorul speranţei , participant în campania Ţara lui Andrei nu a adunat suficiente voturi pentru a primi finanţare, ne bucurăm că obiectivele propuse au fost atinse ( amplasarea containerelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor în cartierele Tg.Mureşului, şi realizarea centrelor de închiriere a bicicletelor )

Şi, pentru că toamna se numără bobocii, am aflat despre o iniţiativă similară de susţinere a colectării selective a deşeurilor , campanie despre care aflaţi mai multe accesând linkul următor.


Colecteaza selectiv



Imaginează-ţi câte lucruri reciclabile îţi trec prin mână în drum spre coşul de gunoi. Hai să conştientizăm că ţine de noi să colectăm selectiv şi să facem o diferenţă !

De ce colectare selectivă?

Pentru că absolut orice ambalaj curat este reciclabil.
Pentru că majoritatea gunoaielor noastre sunt reciclabile şi ar trebui salvate
Pentru că umplem gropile de gunoi cu poluanţi, în loc să reciclăm.

Un pas mic pentru om...un salt uriaş pentru natură.

Campanie Real

Până în 29 septembrie , la Real , puteţi transforma valoarea cumpărăturilor făcute în puncte pentru şcoala la care învaţă copilul dumneavoastră .

La fiecare 10 lei se acordă un punct , iar la fiecare 10000 de puncte acumulate se va obtine un calculator pentru unitatea şcolară. Tot ce aveţi de făcut este ca să păstraţi bonul de la casele de marcat, să intraţi pe siteul campaniei , iar la rubrica Înscrie-te în campanie să declaraţi datele cerute, menţionând că direcţionaţi punctele spre Gimnaziul Liviu Rebreanu.


Acum e momentul să vă implicaţi pentru a contribui la un viitor mai bun pentru copiii dumneavoastră .

Excelenţei Sale, Dascălul

"Să ţii în palmă sufletul unui copil este, cu siguranţă, un privilegiu; să fii important în viaţa unui copil este, poate, un dar divin! “



Acum, la un nou început de an şcolar, ne îndreptăm gândurile spre ucenicii dornici de a desluşi tainele buchiilor, dar , în acelaşi timp şi spre dascălii lor , în semn de preţuire pentru devotamentul cu care îşi dăruiesc sufletul.

Excelenţa Sa, Dascălul, nu are cont în bancă. Nu are vilă cu douăzeci de camere. Nu
are afaceri prospere prin ţară. Excelenţa Sa are un suflet cât galaxia. Are riduri şi
fire albe de la generaţiile care sunt şi de la cele care au fost.


Excelenţa Sa îşi mobilează viaţa cu extemporale, teze, concursuri. Rareori se gândeşte la ultimul strigăt al modei...Desele-i preocupări sunt legate de programe, perfecţionări, examene. De cele mai multe ori, şlefuieşte nestematele altora. Pentru ele ,vinde pe bani mărunţi, secundele fiilor lui.

Excelenţa Sa trudeşte viaţa-ntreagă la secera ascuţită a lunii, semănând pulberi
de aur peste seminţele ce stau să-ncolţească. Uneori, ochelarii i se acoperă de roua amară, dacă un fost elev, ajuns senator, îl uită în anticameră ca pe un obiect decorativ.


Alteori zâmbet de rodie îi inundă obrajii, când , pe stradă,cineva îşi scoate pălăria în faţa lui: „Bună ziua, Domnule profesor, eu sunt...”


Excelenţa Sa nu-şi numără anii după buletin, ci după vârstă – mereu aceeaşi,care înfloreşte în bancă. Constată cu surprindere – într-o zi că trebuie să iasă la pensie şi nu înţelege de ce inima lui, cu două preinfarcte, bate ca la optsprezece ani.

Excelenţa Sa, ca un pui de căprioară în bătaia puştii, nu ştie că se aseamănă cu sfinţii.Ei au dăruit. El se dăruieşte.Cel de Sus i-a hărăzit loc înalt în izvorul
Luminii, loc plin de verdeaţă, din care Măria Sa, Dascălul, să poată priveghea şi
de dincolo pruncii sufletului său.


DASCĂLUL MEU, îţi doresc:

SĂ POŢI SĂ CREZI
când unii te înşeală
SĂ TE RIDICI
când alţii te doboară
SĂ POŢI PĂSTRA
ce alţii vor s-alunge
SĂ RÂZI
chiar dacă sufletul îţi plânge
ŞI CALD TU SĂ RĂMÂI
chiar de afară ninge.
ACEASTA-I ARTA DE-A ÎNVINGE
( R.Kipling )